Ce-ar fi să începem un nou roman?

Ce-ar fi să începem un nou roman?
Dacă tot am intrat în revizie cu proiectul din IV Romane!
Poate este un început bun (Sursa imaginii "Needle and thread" by Maurizio Di Iorio.):

"Nu uita că nu a fost real

Moto:

Don't forget it was real

Jarryd James

*

Bărbatul mi-a spus de la prima despărţire, după prima noapte: trebuie să mă iubeşti cu toate femeile mele. Care au fost, sunt sau vor mai fi. Şi mai ales cu toate cele care aproape vor fi.

Eram mică şi proastă atunci. Chiar eram. Dar chiar eram.

Adevărul este că mai apoi a fost destul de greu: nu am putut să le iubesc chiar pe toate. Mai ales muzele lui mute. Cu ele m-am descurcat mai greu.

Nebunul spunea, dându-şi ceremonios jos pălăria lui, una dintre pălăriile lui, avea sute, îşi lua câte una după fiecare femeie pe care n-o mai avea, deşi poate, câteodată, o mai iubea şi după ce ea se tot ducea: iubirea nu are ţărmuri, iubirea nu are gratii, iubirea, dacă este, este pentru totdeauna, iubirea este toţi leii pe care i-ai visat vreodată, îl iubea pe Hemingway, şi spunea că se va sinucide cu o femeie, dar că nu se născuse încă…

Sau poate nu era îndeajuns de mare…

Dar, scuzaţi-mă, am uitat să mă prezint. Oarecum mă cunoaşteţi ca Amandine, dar el îmi spunea Blue Aisha! Era şi un mare admirator al lui Eliade şi, clar, al istoriei religiilor… De altfel, aşa cum se convertea la femei, aşa se convertea şi la alte religii sau confesiuni… Se considera atât de uman! Chiar şi atunci când le convingea să-şi taie limbile ori să nu mai vorbească..."

Hm! Chiar aştept nişte reacţii...