I
Huitzilopochtli a pus ochiul pe mine
a zâmbit ca în fiecare dimineaţă
ş-apoi m-a jucat
cu Tezcatlipoca
la inima iubitei depărtate
ochii ei negri s-au rostogolit
ca nişte zaruri ori ca nişte pietricele din oasele iubirii:
apoi zeii au citit
despre foamea inexplicabilă a sufletului
după cuvintele altui suflet
P.S. Ca să nu se mai spună că am doar inspiraţie grecească, turcească, niponă (încă nu aţi văzut haiku şi tanka!), arăbească...
No comments:
Post a Comment