Wednesday, September 20, 2017

Sarî Saltuk Baba şi gazelurile sale… imaginare

Gazelurile pe care le-am scris la sfârşitul anului 2015, inspirate de personalitatea lui Sarî Saltuk Baba, pioasa atmosferă din jurul mormântului de la Babadag al sfântului musulman, fascinaţia pentru spiritualitatea şi istoria Turciei, s-au bucurat de un succes la care nu m-am gândit. Desigur, rămân dator sonetelor închipuite ale lui Shakespeare, scrise de Vasile Voiculescu, pe care le-am citit prin 1992, pe podurile de la Cernavodă… Este drept că Shakespeare chiar scrisese sonete, Voiculescu le-a continuat, într-un fel, dar despre Sarî Saltuk Baba doar putem bănui că a şi scris gazeluri, fiind o personalitate… renascentistă, bună cunoscătoare a marilor religii monoteiste şi a câtorva limbi, legenda spunând că ştia câteva zeci…
Este drept că fără monografia lui Şefik Kantar, tradusă în româneşte de Gülten Abdula-Nazare, fără invitaţia acestei doamne la simpozionul de la Babadag din 2015, fără gazelurile doamnei Emel Emin, pe care am avut onoarea să o cunosc la una dintre ediţiile Festivalului de Carte Axis Libri, organizat de biblioteca V.A.Urechia, gazeluri minunate care m-au reintrodus în atmosfera miraculoasă a spiritului turc, poate aceste gazeluri nu ar fi fost scrise… Şi mai ales fără dorinţa de a scrie un roman cu adevărat deosebit despre Sarî Saltuk Baba! Gazelurile s-ar fi vrut să fie, unul câte unu, moto-uri la fiecare capitol al romanului…
La prefaţa ediţiei în limba română scriam, printre altele: „Ceea ce ni se propune în cartea pe care urmează să o citiţi este descoperirea unei personalităţi a istoriei universale, prea puţin cunoscută, care îmbogăţeşte, alături de figuri mult mai celebre, precum exilatul Ovidiu, Sfântul Andrei, Alexandru cel Mare, hatmanul Mazepa, galeria unor străini care au creat Istorie şi care au intrat în contact cu meleagurile noastre, cu locuitorii băştinaşi, strămoşi ai românilor sau chiar români…
Dacă prezenţa marelui Alexandru este doar… fulgerătoare, trecând Dunărea în dreptul Olteniei, doar pentru o scurtă campanie militară, în urma căreia este cucerită o cetate-oraş ( după Strabon şi Appian, care relatează, totuşi, după secole evenimentul care ar fi avut loc în anul 335 î.Hr.), ceilalţi, inclusiv Sari Saltuk Baba, „eroul” cărţii de faţă, sunt mult mai legaţi de spaţiul spiritual al Dunării de Jos, confirmând statutul binecuvântat de regiune cosmopolită, în care, din punct de vedere civilizaţional şi cultural, mai multe etnii şi-au adus contribuţia la dezvoltarea şi crearea unui autentic centru care, din punct de vedere al filosofiei culturii, poate rivaliza cu Banatul, Ardealul, Bucovina, Bucureştiul, Iaşul…
Dobrogea, Galaţiul, Brăila şi Bărăganul, Basarabia veche, dacă vreţi, constituie Balcania românească (a avut Fănuş Neagu o carte numită „Pierdut în Balcania”!), de o bogăţie spirituală care tot mai trebuie descoperită şi mediatizată!
Sari Saltuk Baba constituie un exemplu elocvent în acest sens, fiind, din punct de vedere al unei posibile inspiraţii, o comoară demnă de tastatura unui nou Orhan Pamuk sau un subiect bun şi pentru nobelizatul din anul 2006. Dacă despre Alexandru cel Mare s-au scris biblioteci întregi, dacă despre Mazepa au scris un Byron, Hugo, Taras Şevcenko, despre Ovidiu Vintilă Horia (căruia i s-a atribuit un Goncourt, devenit uşor controversat, pentru romanul care îl are în centru pe poetul latin), Christoph Ransmayr, David Malouf, dar şi gălăţeanul Constantin Vremuleţ, Sfântul Andrei fiind Sfântul protector al românilor, existând o literatură de specialitate consistentă în privinţa sa, Sari Saltuk Baba îşi aştepta un nou cărturar care să ridice vălul de uitare, de necunoaştere sau de indiferenţă, după caz…”
Departe de mine gândul de a mă considera acel cărturar, dar iată că Poezia, prin poemele gazeluri dedicate lui Sarî Saltuk Baba, deschide porţi nebănuite către cunoaşterea şi recunoaşterea sfântului musulman…
Week-end-ul trecut gazelurile şi, prin voia inspiraţiei, poetul, au fost invitaţi la o sărbătoare a spiritului, organizată sub auspiciile Ambasadei Turciei în România, a Consulatului General al Turciei din Constanţa, de către Asociaţia UKID (preşedinte Musa Serdar Celebi), TIAD (Asociaţia Oamenilor de Afaceri Turci) din România, TIKA, reprezentanţa oficială a Guvernului Turciei în România…
În fotografia de sus, de la stânga la dreapta, doamna profesor Gülten Abdula-Nazare, autorul gazelurilor, adică subsemnatul, Excelenţa Sa, domnul ambasador Osman Koray Ertaş, doamna masterand în spiritualitate islamică Sandra Chami, Excelenţa Sa, domnul consul general Uygar Mustafa Sertel, doamna profesor, scriitoarea şi traducătoarea Emel Emin, domnul Sabit Danîş.