Wednesday, August 30, 2017

Pe 1 septembrie... avem un an de zile!!!



poemul rafaelei

primul tău poem are 365 de versuri
a-ba, a-ba, a-ba, a-ba
zâmbetele, scâncetele, mârâiturile, ţipetele toate,
mau, mau

a-măi, a-măi, a-măi
tu ştii cum face leul
hrrroau

dansezi cu mâinile ridicate la The Bare Necessities,
Rag'n'Bone Man – Human, te-ai săturat, în sfârşit, de Boroboaţă,
primele tale prietene au fost
mama, o branulă, Sara
o pară şi Yumi, o kokeshi

oamenii îţi mai spun
ce băieţel, tu ştii mai bine decât peştii
din Arizona Dream
că eşti a treia inimă a lui tati
-el are inimi câte capete dragonul din povestea
Nimănui –

Dar trei inimi sunt cât cele trei vieţi
ale tatălui
pe care nu le-ar împărţi cu nimeni

Boof, boof, strigă poetul şi fetiţa se lipeşte
de salteaua patului
se face una cu fiinţa, ca o leoaică,
gângureşte şi râde în hohote când o moşmondeşti
şi o gâdili cu nasul tău de poet
căruia nu-i place să fie poet
 
apoi îţi întinde mânuţa să o ajuţi să coboare, să nu cadă
boof, boof

şi lumea i se întinde la picioruşe:
un covoraş, un hol, o altă cameră în care
jucăriile, cărţile te primesc
te cheamă

minnie şi mickey sunt noii tăi prieteni
şi încă nu ştii că pisicile pe care le iubeşti
strigându-le pe străzi
i-ar mânca, chiar desene animate fiind,
şi nici căţeii pe care îi saluţi dând din mână a pa pa
nu ştii că ar fugări sufletele de mâţă

eşti tu, ţâţa, ţâţa
şi gânguritul tău de început de lume,
gânguritul ca un râs de înger
exilat
un pic nervos
nesigur precum promisiunea nemuririi

şi păturica cu maimuţele, şi pătuţul cu girafe,
cele două cărucioare,
nanu, nana, Radu,
mamaie-tataie, mamaia Opi
şi restul universului, evident,
care te aşteaptă să-l cucereşti, pas cu pas

miună, miună, adică, traduc eu
pentru neiniţiaţi,
bună, bună!