Thursday, November 29, 2018

O nouă receptare a Porţii turceşti şi... fotografii cu o altă înfăţişare a Porţii, aproape uitată

Mulţumesc, Leonard Matei! Mulţumesc, Athanor, Eduard Costandache!

Victor Cilincă, A.G.Secară-Halilbey, Eduard Costandache

Inocența este efectul și subiectul revelat în purpuriul stilistic al porții lui a.g. secară, auto-adăugat și supra-intitulat: halibey. (...) poetul își ciocănește nevoia de Frumusețe de ieri înspre azi (susținută de o realitate genetică, „una dintre străbunicile din partea tatălui era o Halibei... Ruxandra”) cu o „cheie din praf de stele”, dar nu visează în mod definitiv astfel, ci știe că prin acceptarea căderilor și reimaginarea înălțărilor poate face cale întoarsă în ființarea care îl alcătuiește.
(...) Uitarea, care „e un dans pentru păpuși aruncate-n foc”, și iubirea, „cel mai bun călău al unei iubiri”, sunt laitmotivul acestei  introduceri în adâncimea cărții, două dispense gnoseologice care se vor prelungi până în finalul Poeziei, când: „cineva vine și întreabă normal/ unde este poezia în această pagină/ iar dumnezeul scriitorului a zâmbit/ blând și a spus/ unde este poezia acestei  lumi/ care a inventat cuvântul poezie fără a-l întreba pe dumnezeul/ tuturor oamenilor/ dacă poezia merită să aibă un cuvânt/ numai al ei/ da, poezia nu mai este/ da-ți pagina vă rog/ nu mai căutați poezia”.
(...) conceptul totalizator, al purității, face ca „Poarta turcească” să fie unitară, și Frumosul să preseze cu nedisimulată ascendență spre vârfuri și deasupra lor, acolo unde putem percepe muzica divină, adică în Sublim.

Leonard Matei


Cristiana Ştefania Culiţă







No comments: